2 Moto In labore nobiliat. (Munca înnobilează) Ţiclea Alexandru Studii: Licenţiat în drept (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de drept: Secţia drept economic-administrativ; Secţia drept); doctor în drept (1989); are competenţe în Dreptul muncii, Dreptul securităţii sociale, Drept civil, Drept comercial, Retorică. Activităţi: Este Vicepreşedinte - Universitatea Ecologică din Bucureşti; Rector, profesor universitar dr. - Universitatea Ecologică din Bucureşti ( ); avocat - Baroul Bucureşti; preşedinte - Asociaţia Română de Dreptul Muncii; director-fondator - Revista română de dreptul muncii; membru asociat - Academia Oamenilor de Ştiinţă din România; preşedinte de onoare - Uniunea Experţilor în Legislaţia Muncii; arbitru - Tribunalul Arbitral în Transporturi; membru corespondent - Academia de Ştiinţe Juridice. Doctor honoris causa: - din decembrie 2013 la Universitatea de Stat din Chişinău, Republica Moldova; - din mai 2015 la Universitatea Valahia din Târgovişte; - din septembrie 2015 la Universitatea Vasile Goldiş Arad. Publicaţii: - A publicat: 103 tratate, cursuri, monografii; 194 articole, studii, note; 7 lucrări publicate în străinătate. - A participat la numeroase conferinţe, seminarii, simpozioane ştiinţifice. - Este membru în comitetul ştiinţific de cercetare în proiecte finanţate de Comisia Europeană ( The right to strike in Europe, Trade Union representation in the European Union member countries ). - Lucrări premiate: de Uniunea Juriştilor din România (Retorica, 2008, Premiul Ioan Gruia ; Dreptul public al muncii, 2011, Premiul special; Tratat de dreptul muncii, Ediţia a VIII-a, 2014, Diplomă de onoare); de Academia Română (Tratat de dreptul muncii, Ediţia a V-a, 2012, Premiul Simion Bărnuţiu ). La elaborarea prezentei ediţii au fost avute în vedere actele normative publicate până la data de 1 mai 2016.
alexandru ticlea tratat de dreptul muncii pdf download
Download Zip: https://vittuv.com/2vEtNM
4 Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright 2009, 2010, 2011, 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, S.C. Universul Juridic S.R.L. Toate drepturile asupra prezentei ediţii aparţin S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiată fără acordul scris al S.C. Universul Juridic S.R.L. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU VA FI COMERCIALIZAT DECÂT ÎNSOŢIT DE SEMNĂTURA AUTORULUI ŞI ŞTAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României ŢICLEA, ALEXANDRU Tratat de dreptul muncii : legislaţie, doctrină, jurisprudenţă / Alexandru Ţiclea. - Ed. a 10-a, actualiz. - Bucureşti : Universul Juridic, 2016 Conţine bibliografie ISBN (498) REDACŢIE: tel./fax: tel.: redactie@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel.: DISTRIBUŢIE: fax: distributie@universuljuridic.ro
6 INTRODUCERE ÎN DREPTUL MUNCII 7 C a p i t o l u l I DREPTUL MUNCII RAMURĂ ŞI ŞTIINŢĂ A DREPTULUI 1. Munca şi formele sale 1. Semnificaţia termenului muncă. Termenul (provenit din limba slavonă monka) 1 are mai multe sensuri 2. Un prim sens, principal, este acela de activitate productivă (a presta o muncă eficientă, importantă), dar şi de rezultatul acestei activităţi (o muncă reuşită, de succes). Al doilea sens, secundar, este de loc de muncă (a avea o muncă, un serviciu, o slujbă), dar şi ansamblul lucrătorilor (munca opusă capitalului) 3. Celebrul om politic indian Mohandas Karamchand Gandhi ( ), supranumit Mahatma (suflet mare) era de părere că munca dă omului demnitatea sa, iar filozoful francez Emmanuel Mounier ( ) considera că prin a munci are loc realizarea atât a unui om, cât şi a unui lucru. Pentru filozoful german Karl Marx ( ) istoria universală nu este altceva decât un proces al creării omului prin muncă. Ideea sa se află în centrul doctrinei sociale a Bisericii catolice. Conform Compendiului acesteia din 2004, munca trebuie să fie onorată pentru că ea este sursă de bogăţie, sau cel puţin, condiţie onorabilă a vieţii. Ea, reprezintă o dimensiune fundamentală a existenţei umane prin participarea nu doar la realizarea unui rezultat al ei, a unei opere de valoare, dar şi a unei izbăviri sau mântuiri... Munca este o expresie esenţială a persoanei, un actus personae. Orice formă de materialism şi de economism care încearcă să reducă lucrătorul la un simplu instrument de producţie, la o simplă forţă de muncă, la o valoare exclusiv materială, sfârşeşte prin a denatura iremediabil esenţa muncii, privând-o de finalitatea sa, cea mai mobilă şi cea mai profundă uman. Declaraţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii de la Philadelphia din 1944 proclamă: Munca, fiind o expresie a personalităţii umane, nu poate fi tratată ca o marfă!. Este un adevăr confirmat de mii de ani, că prin muncă, omul transformă nu numai natura, dar se transformă, se realizează chiar pe sine însuşi. S-a afirmat, pe bună dreptate, că respectul demnităţii lucrătorilor este cel mai preţios patrimoniu al întreprinderii. 4 Dar dacă munca face omul, ea, în acelaşi timp, poate să-i ameninţe condiţia, să-l dezumanizeze, să-i ameninţe demnitatea. În prezent, progresul ştiinţific şi tehnologic, mondializarea 1 În lat. tripalium, în fr. travail; emploi - loc de muncă. 2 A se vedea Dicţionarul Explicativ al Limbii Române, ediţia a II-a, Editura Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2012, p În Spania, termenul de muncă are două sensuri: activitate umană (labor) şi rezultat al activităţii oamenilor (Leodegario Fernández Marcos, Leodegario Fernández Sánchez, Derecho del Trabajo y Seguridad Social, Universidad Nacional de Educacion a Distancia, Madrid, 2013, p. 17). 4 Patrice Adam, La dignité du salarié, et le droit du travail (Premiér parte), în Revue de droit du travail n o 3 marts 2014, p. 175.
7 8 TRATAT DE DREPTUL MUNCII pieţelor, surse de dezvoltare şi progres, expun lucrătorii riscului de a fi exploataţi de agentul economiei de piaţă. Esenţial este că munca îi conferă fiecărui individ o identitate personală şi socială, îi conferă un anumit prestigiu în societate. Ea este matricea activităţii umane şi reprezintă, în acelaşi timp, expresia individualităţii. Munca este principalul, uneori chiar unicul mijloc de satisfacere prin sine însuşi a nevoilor elementare şi vitale ale omului. Este un drept fundamental şi un bine pentru om, un bine util, demn de el... 1 Studii recente demonstrează că munca este primul determinant al nivelului de viaţă. Este, totodată, o componentă esenţială a dezvoltării economice. Analizele cantitative confirmă că un nivel ridicat al venitului din muncă este principalul factor de reducere a sărăciei. Munca influenţează şi alte dimensiuni ale bunăstării individuale şi sociale, în special respectul de sine, sănătatea mentală şi fizică, coeziunea socială Munca pentru sine şi munca independentă. În pofida denumirii sale, dreptul muncii nu priveşte orice formă de muncă, ci numai pe cea subordonată, el reglementând situaţia celui ce munceşte în favoarea şi sub autoritatea altuia, în schimbul unui salariu. În acelaşi timp, obiectul său nu se limitează la relaţiile de muncă propriu-zise, ci se referă şi la acele raporturi juridice conexe (privind, de exemplu, formarea profesională, dialogul social, securitatea şi sănătatea în muncă, jurisdicţia muncii). Totodată, dreptul muncii nu are în vedere munca personală, pentru sine (în gospodăria proprie) şi nici pe cea independentă sau a liberilor-profesionişti. Desfăşoară activităţi economice independente persoanele fizice autorizate, întreprinzătorii persoane fizice titulari ai întreprinderilor individuale, membrii familiilor care constituie întreprinderi familiale, în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/ etc. Pentru a înţelege semnificaţia noţiunilor de activitate dependentă şi activitate independentă urmează să se aibă în vedere dispoziţiile Codul fiscal 4, conform căruia activitatea dependentă este orice activitate desfăşurată de o persoană fizică într-o relaţie de angajare generatoare de venituri (art. 7 pct. 1). Activitatea dependentă la funcţia de bază este orice activitate desfăşurată în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, declarată angajatorului ca funcţie de bază de către angajat; în cazul în care activitatea se desfăşoară pentru mai mulţi angajatori, angajatul este obligat să declare numai angajatorului ales că locul respectiv este locul unde exercită funcţia pe care o consideră de bază (art. 7 pct. 2). Activitatea independentă este orice activitate desfăşurată de către o persoană fizică în scopul obţinerii de venituri, care îndeplineşte cel puţin 4 dintre următoarele criterii : - persoana fizică dispune de libertatea de alegere a locului şi a modului de desfăşurare a activităţii, precum şi a programului de lucru; - persoana fizică dispune de libertatea de a desfăşura activitatea pentru mai mulţi clienţi; - riscurile inerente activităţii sunt asumate de către persoana fizică ce desfăşoară activitatea; 1 Ibidem, p Martin Ostermeier, Sarah Linde, Jane Lay, Sebastian Prediger, Des indicateurs SMART pour mesurer le travail décent: proposition dans la perspective du programme de développement pour l aprés în Revue internationale de Travail 2015/3 volume 154, p Privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 382 din 25 aprilie 2008), modificată ulterior, inclusiv prin Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015 privind cazierul fiscal (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 655 din 31 august 2015). 4 Legea nr. 227/2015 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015), modificată ulterior, inclusiv prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015).
2ff7e9595c
Comments